noutati

UE: decesele rutiere au scăzut cu 3% în 2025, dar România rămâne între statele cu risc ridicat

Comisia Europeană confirmă 19.350 de decese rutiere în UE în 2025, cu 3% mai puține decât în 2024. România progresează, dar rămâne la 68 de cazuri la un milion de locuitori.

Uniunea Europeană a înregistrat 19.350 de decese în accidente rutiere în 2025, potrivit datelor finale publicate la 27 octombrie de Comisia Europeană. Numărul este cu 3% mai mic decât în 2024 și cu 15% sub nivelul din 2019. În termeni absoluți, reducerea înseamnă cu 580 de persoane mai puțin față de anul precedent și cu aproximativ 3.400 mai puțin față de 2019.

Progresul nu este însă suficient pentru obiectivul european de reducere la jumătate a deceselor și a rănirilor grave până în 2030. Comisia arată că majoritatea statelor membre nu se află încă pe traiectoria necesară. Doar Belgia, Bulgaria, Danemarca, Polonia și România sunt considerate, pe baza evoluției din ultimii ani, în curs de a atinge ținta de reducere a deceselor.

Situația României rămâne contradictorie. În 2025 au fost raportate 1.296 de decese rutiere, cu 12% mai puține decât în 2024 și cu 30% mai puține decât în 2019. Ritmul de scădere este unul dintre cele mai importante din Uniune, dar rata de 68 de decese la un milion de locuitori rămâne printre cele mai ridicate. Bulgaria a raportat 71 de decese la un milion de locuitori, România 68, iar Croația 65. La polul opus, Suedia a avut 19, iar Danemarca 24 de decese la un milion de locuitori.

Datele europene indică și zonele în care riscul rămâne concentrat. Cele mai multe decese se produc pe drumuri rurale, în afara localităților. Persoanele în vârstă sunt afectate într-o proporție ridicată, iar ocupanții autoturismelor și utilizatorii vulnerabili ai drumului — pietoni, bicicliști și motocicliști — rămân categoriile cele mai expuse. Comisia estimează că pentru fiecare deces rutier există aproximativ cinci persoane rănite grav, ceea ce înseamnă circa 100.000 de răniți grav anual în Uniune.

Statisticile publicate acum acoperă toate categoriile de participanți la trafic și nu reprezintă un bilanț separat al transportului rutier de marfă. De asemenea, ele nu introduc obligații noi pentru șoferi sau companii. Pentru transportatori, relevanța este operațională: rutele lungi includ frecvent drumuri interurbane și rurale, unde viteza, vizibilitatea, diferențele de masă dintre vehicule și accesul mai lent al serviciilor de intervenție pot amplifica urmările unui accident.

Managerii de flotă și dispecerii pot folosi concluziile pentru a întări măsurile deja obligatorii sau recomandate în activitatea curentă. Programarea realistă a curselor trebuie să lase timp suficient pentru pauze și repaus, fără presiune pentru recuperarea întârzierilor. Viteza trebuie adaptată la carosabil, trafic și vizibilitate, iar distanța de siguranță trebuie păstrată inclusiv atunci când programul de livrare este strâns. Verificarea anvelopelor, frânelor, luminilor, fixării încărcăturii și a sistemelor de asistență înainte de plecare rămâne esențială.

O atenție suplimentară este necesară pe drumurile secundare, în apropierea localităților mici și în intervalele cu vizibilitate redusă. Instruirea șoferilor trebuie să includă interacțiunea cu bicicliștii, motocicliștii și pietonii, mai ales la viraje, în intersecții și la deplasarea cu spatele. Tehnologia de bord poate ajuta, dar nu înlocuiește respectarea timpilor de odihnă, evaluarea stării șoferului și decizia de a opri atunci când oboseala apare.

Pentru prima jumătate a anului 2026, Comisia observă că mai multe state au raportat scăderi de peste 5% decât creșteri, însă avertizează că datele sunt provizorii, sezoniere și pot fluctua puternic în țările cu valori absolute mici. Bilanțul preliminar pentru întregul an 2026 va fi publicat în martie 2027. Până atunci, cifrele finale pentru 2025 arată o îmbunătățire reală, dar și faptul că reducerea riscului rutier trebuie accelerată.